Ce este depresia

Stari si dispozitii depresive intelese ca trairi negative dominate de tristete, de lipsa de speranta, dezinteres fata de ambianta, evaluare negativa a prezentului si a propriei persoane in ansamblu, intalnim intr-un palier foarte larg al tulburarilor mentale: la indivizi cu tulburare autista usoara, care au o capacitate intelectuala de a constientiza maladia sau deteriorarea lor severa; in tulburarea Asperger; la copii cu anxietate de separare; in delirium; in schizofrenie; la cei afectati de traume; in demente (ex: datorata traumatismului cranian; maladiei Parkinson, maladiei Huntington) ; in epilepsie; in tulburarile mentale datorate unei conditii medicale generale (ex: tulburarea catatonica; modificarea de personalitate datorata tumorilor craniene etc.); in tulburarile generate de abuzul/ abstinenta/ dependenta de substante (alcool, amfetamine, cocaina, halucinogene, sedative, inhalante, opiacee, phencyclidina, nicotina, polisubstante etc.); in tulburarea schizoafectiva; in tulburarile delirante; in tulburarea psihotica; in atacul de panica; in tulburarea obsesiv-compulsiva; in stress posttraumatic si acut; in anxietatea generalizata/ tulburarea anxioasa; in tulburarea de somatizare; in hipocondrie; in tulburarea dismorfica corporala; in tulburarea factice; in amnezia si fuga disociativa; in tulburarea de identitate disociativa; in tulburarea de depersonalizare; in tulburarea dorintei sexuale si disfunctiei sexuale datorate unei conditii medicale generale sau substante; in parafilii; in fetisismul transvestic; la copiii cu tulburare de identitate sexuala; in anorexia nervoasa; in bulimia nervoasa; in insomnia/ hipersomnia primara; in narcolepsie; in tulburarea ritmului circadian de somn; in anxietatea de vis (cosmarul); la copiii cu teroare de somn; in tulburarea exploziva intermitenta; in kleptomanie; in jocul de sansa psihologic; in tulburarile controlului impulsului; in tulburarea de adaptare; in tulburarea de personalitate paranoida; in tulburarea de personalitate schizoida; in tulburarea de personalitate schizotipala; in tulburarea de personalitate antisociala; in tulburarea de personalitate histrionica; in tulburarea de personalitate narcisica; in doliu; in tulburarea neurocognitiva usoara; in tulburarea disforica premenstruala; in tulburarea distimica; in tulburarea factice prin procura; in tulburarea mancatului compulsiv; in tulburarea de personalitate pasiv-agresiva etc.

Din punct de vedere istoric, apar tot felul de mentiuni legate de tulburarea depresiva. Astfel, cu mai bine de 2000 de ani in urma, medicul grec Hipocrat a etichetat-o ca melancolie. Grecii considerau ca depresia provine dintr-o tulburare a umorilor corpului (umoarea neagra). Avem si o serie de marturii biblice legate de depresie, cu privire la regele Solomon, care suferea de un „spirit malefic”, manifestand momente acute de proasta dispozitie. In cartea lui Iov, din Vechiul Testament, vedem cum Dumnezeu il pedepsea pe acesta in mod intentionat, iar aceasta scriere poate fi considerata ca „opera” a unei persoane deprimate. Avem, de-a lungul timpului, personalitati istorice care au suferit de depresie: compozitori (Gustav Mahler, Ceaikovski, Sibelius) ; politicieni (Abraham Lincoln, Winston Churchil); numerosi scriitori, artisti si poeti (Edgar Allan Poe, Thomas Mann, Emil Cioran) etc. Asfel, conchidem ca tulburarile depresive sunt prezente in ontogenia si filogenia omului si cu atat mai mult astazi datorita cresterii eforturilor omului contemporan, care se naste cu acelasi dat genetic, de a se adapta la rapida evolutie tehnico-culturala a omenirii si de a tine pasul cu ea.

Omul este afectat de depresie in diferite arii ale functionarii lui, printre care se numara:

• Nivelul motivational – Pentru persoana afectata, lucrurile nu mai au sens si valoare, viitorul este lipsit de speranta, si in orizontul interior nu mai zareste nici un rasarit. Persoana este apatica, lipsita de energie si de orice interes.
• Nivelul emotional – Persoanele afectate isi pot manifesta cu greu emotiile pozitive si pot fi anhedonice (nu au capacitatea de a simti orice placere). Cei afectati se simt „goi pe dinauntru”, au tot felul de trairi negative, pot fi foarte furiosi, pot fi „bantuiti” de resentimente, sunt anxiosi, invidiosi, se simt vinovati si rusinati.
• Nivelul cognitiv – Apare o deteriorare a functiei cognitive si persoanele afectate au probleme legate de mentinerea atentiei si concentrarii. Deseori isi pun intrebarea „daca sunt intregi la minte” . Memoria le este afectata, directia gandurilor, continutul cognitiv devine negativ si fatalist, gandeste rau despre sine, despre lume, despre viata. Nu construieste planuri mentale legate de viitor.
• Nivelul comportamental – Depresivii nu se mai implica in comportamente pe care in trecut le considerau agreabile si placute. Ei au tendinta de a se retrage din activitatile sociale, evita sa se intalneasca cu prietenii ori sa caute ajutor din partea celorlalti. Anumite tipuri de persoane deprimate, pe de alta parte, se agata cu disperare de ceilalti si devin foarte solicitante, si asteapta sa fie incurajati. In situatii mai grave, se poate ajunge la agitatie psihomotorie, neliniste patologica si retard mintal.
• Nivelul biologic – Apar probleme legate de somn, trezitul prea devreme sau somnul prea usor. Isi pierd in general apetitul si interesul pentru sex. Apar schimbari de natura fiziologica, in ceea ce priveste hormonii de stress (hidrocortizonul) si neurotransmitatorii importanti (serotonina si noradrenalina).

Elementul principal al depresiei, in simptomatologie, este reprezentat de anhedonism. Anhedonia se refera la pierderea interesului si a motivatiei de a face anumite lucruri, si chiar daca le fac, nu simt nici o placere. De exemplu, ar vrea sa se bucure din nou de o iesire in oras cu prietenii, de gustul mancarii etc, insa atunci cand se implica in aceste activitati nu resimt nici un fel de bucurie.