


Depresiile difera in general in functie de numarul, severitatea si gradul simptomelor, durata si frecventa lor. Astfel, avem indivizi care sunt afectati atat de o depresie usoara, cat si de una moderata sau severa, putand ajunge chiar la un singur si izolat episod depresiv. Celula constructiva a depresiei este formata de episodul depresiv. O tulburare depresiva majora este constituita dintr-o suma de episoade depresive mai mult sau mai putin intense.
Depresia poate fi declansata de evenimente din viata cotidiana, despartirea de cineva drag, decese, nastere etc., dar poate avea si un debut abrupt (de durata catorva zile sau saptamani) , sau poate surveni treptat ( pe parcursul lunilor sau anilor) . Depresia poate fi cronica, cu o durata de peste doi ani, sau de scurta durata, recuperarea intervenind pe parcursul a cateva saptamani sau o luna. Unele depresii pot prezenta la baza elemente ciclice determinative.
Avem astfel diferite tipuri de depresie:
- Tulburari afective bipolare : episod actual de manie, hipomanie, depresie sau combinat.
- Episoade depresive : usoare, fara simptomatologie somatica, cu simptome somatice; episoade depresive moderate, cu sau fara simptome somatice ; episoade depresive majore severe, cu sau fara simptome psihotice. Simptomele psihotice pot fi adecvate starii (delir de saracie sau de vina) si inadecvate starii respective (paranoia).
- Tulburari recurente depresive : avand la baza episodul curent de tulburare depresiva.
- Tulburari persistente afective : ciclotimie, distimie.
- Alte tulburari afective : specificate / nespecificate.
Studiile recente au aratat ca si la copiii in varsta de pana in 3 ani pot aparea unele dintre simptomele clasice ale tulburarii depresive. La sugari, depresia se poate manifesta prin pierderea apetitului, lipsa de somn, intarzieri in dezvoltare (intarzierea mersului, vorbitului, si obiceiurile legate de toaleta), pot aparea cosmaruri si temeri nocturne. In acest stadiu cazurile mai grave pot prezenta si miscari repetitive ale capului si clatinari continue ale corpului.
DEPRESIA II. Ce simte o persoana afectata de depresie.
Depresia psihopatologica este caracterizata prin dispozitie generala trista, lipsa de energie, lipsa de speranta, autodepreciere, ideatie suicidara, retragere sociala, inhibitie si bradipsihie generalizata.
Din punct de vedere subiectiv, persoanele cu tulburare depresiva severa traiesc:
- O dispozitie afectiva trista si fatalista, cu o anomalie a trairii subiective raportata la tristetea traita normal de fiecare dintre noi; au dificultate si incapacitate de a plange; sunt lipsiti de speranta, si viitorul nu are sens, „viitorul nu exista” si „nu aduce nimic bun” pentru ei si ceilalti; incearca sentimente de ruina si catastrofa generala, inevitabile; viata si existenta in genere nu mai are sens si sunt resimtite ca o povara insuportabila; au incapacitatea de a se bucura de lucruri, de orice tip de lucruri, sunt dezinteresati de ambianta si mediul inconjurator; dezinteres total fata de preocupari, evenimente, persoane, relatii si viata sociala; au dorinte, intentii si interese estompate sau pur si simplu inexistente; nu au proiecte de viitor si nu actioneaza in nici o directie; sunt obositi tot timpul (astenici), lipsiti de energie, incercand sentimente de neputinta si de incapacitate generala; sunt nehotarati si nu iau decizii; nu se pot mobiliza pentru a actiona si a duce la bun sfarsit un act oarecare; au senzatii corporale neplacute; isi resimt propriul corp ca fiind greu, apasator, bolnav; au preocupari ipohondriace fata de boli grave, incurabile; sunt dominati de sentimente de depersonalizare, derealizare, devitalizare (senzatii de imbatranire corporala), sunt orientati spre o negatie generala, nu exista sens, rost, bucurii, sanatate, valoare, identitate, corp functional, viata.
Simptom si Tipuri
Depresia la copil si adolescent. Suicidul .
- Traiesc o senzatie a timpului dilatat, nu mai au incredere in viitor, sunt lipsiti de speranta si pesimisti in toate aspectele vietii; prezentul nu mai prezinta interes si se detaseaza de orice aspect inerent vietii cotidiene; depresivii se repliaza pe trecut, din care selecteaza evenimente negative, de care se preocupa monotematic, repetitiv si obsesiv; au sentimentul scurgerii lente a timpului.
- Depresivii manifesta fata de ei insisi o neincredere dusa la extrem; se autodepreciaza; se simt incapabili sa faca ceva, inutili si fara valoare; au o stima de sine scazuta si se considera o povara pentru cei din jur; intotdeauna, ei se simt vinovati fara motive reale sau invoca motive minore si absurde.
- Legat de relatia cu ceilalti, depresivii sunt retrasi si detasati, distantati social; nu sunt atenti la alte persoane, decat atunci cand e posibil sa fie vinovati fata de acestia sau atunci cand altii au dreptul sa ii judece, sa ii dispretuiasca si sa ii condamne; ei cauta indirect condamnarea din ochii celorlalti.
- Sunt sufocati de sentimente de vina, trairi negative, lipsite de speranta, si de cele mai multe ori, ajung la concluzia ca nu mai merita sa traiasca; in mintea lor se naste ideea ca moartea e singura scapare; apar deseori, pornind de la idei suicidare , planuri si tentative bine puse la punct, scenice sau finalizate cu deces.
- Ei prezinta o deteriorare a performantelor cognitive, atentia e deficitara, nu se pot concentra, nu pot persista mental pe anumite teme; mobilitatea gandirii este afectata si exprimarea libera; perceptia lumii inconjuratoare este diminuata, obiectele si ambianta sunt percepute fara pregnanta si detalii, in culori cenusii; prezinta hipomnezie de fixare si concentrare; ideatia este redusa cantitativ, ei manifestand lentoare a cursului ideativ; gandesc ineficient, lipsit de cursivitate; gandesc stereotip, cu revenire pe aceleasi teme; iau decizii foarte greu sau nu le iau deloc; problemele sunt rezolvate incet si neproductiv.
- Din punct de vedere comportamental si expresiv, miscarile sunt lente, reduse cantitativ si prezinta o usoara paloare gestica; in situatii extreme, depresivii pot ajunge la inhibitii motorii cu nemiscare si opozitivitate (stupor) ; vizual, global, se observa o reducere a activitatii si performantelor corporale ; ei isi reduc si isi anuleaza contactele sociale, se retrag din societate; comunicarile interpersonale devin din ce in ce mai reduse ; vorbesc din ce in ce mai putin, din punct de vedere cantitativ, in versiuni scurte, lente, si fara intensitate vocala; in situatii extreme se poate ajunge la mutism; per total, persoana afectata de depresie severa reactioneaza incet, tardiv, scurt, sau deloc la solicitari de orice fel; ia greu decizii, trece lent la act, sau deloc; isi reduc activitatile de autoingrijire, de gospodarire, se neglijeaza pe sine si isi neglijeaza si familia; in cazuri extreme, devin nespalati si mizerabili, incat familia ii obliga sa mearga/ sau sunt dusi la psiholog sau psihiatru. Expresivitatea fizica este scazuta, cu repliere corporala, mers aplecat, capul in piept, privirea in jos, colturile gurii cazute, fruntea incretita, stau cu mainile in zona pieptului si abdomenului, si pot fi, in situatii extreme, preocupati de acte si comportamente suicidale.
- Din punct de vedere biologic si corporal, apare o reducere semnificativa a somnului, cu insomnii predominant matinale (numarul de ore cu care subiectul se trezeste mai devreme este un indicator de gravitate); apar modificari de bioritm cu rau matinal; inapetenta cu scadere in greutate progresiva si marcanta (si acesta este un indicator de gravitate a depresiei) ; in situatii extreme se poate ajunge la refuz alimentar; apar tot felul de spasme pe organele interne (constipatie, crize biliare, migrene inexplicabile, crize de astm bronsic); apar cenestopatii; algii (scaderea pragului de sensibilitate la durere); persoanelor afectate le scade imunitatea; le scade ritmul de refacere biologica; in unele forme particulare de depresie, insomnia e inlocuita de hipersomnie, inapetenta este inlocuita de hiperfagie cu ingrasare progresiva.
